ISTORIC
Încă din anul 1955, pe lângă alte asezăminte medicale din Craiova, exista Spitalul Regional Craiova (unde în prezent se află localul „vechi" al Facultătii de Medicină si Farmacie). Începând cu anii '60, acest spital începe să nu mai răspundă la comanda socială a unei zone geografice în continuă transformare (regiunea Oltenia) si a unui oras (Craiova) a cărui populatie si suprafată cresteau considerabil de la un an la altul (de altfel, Craiova este declarat municipiu în anul 1968).
Desi una dintre marile dorinte ale oltenilor de a avea Universitate la Craiova fusese realizată prin festivitatea de deschidere ce a avut loc în ziua de 4 octombrie 1966, marcându-se si deschiderea oficială a anului universitar 1966/1967, Universitatea craioveană nu avea Facultate de Medicină. Legea 138 din 21 aprilie 1947 prevedea la art. 2 înfiintarea unei „Facultăti de medicină umană", dar aceasta nu s-a realizat în fapt. Desigur că pentru îndeplinirea acestui deziderat a fost o cale lungă, dar toti cei legati de Oltenia au perseverat continuu.
Trebuia avut în vedere, desigur, si o bază materială, corespunzătoare unui învătământ medical superior. Era cel putin una dintre conditiile principale.
Asa se face că autoritătile locale, imediat după înfiintarea Universitătii din Craiova, au făcut toate demersurile necesare pentru constructia unui spital clinic mare, care să-si aducă o contributie esentială la îmbunătătirea stării de sănătate a populatiei din zona Olteniei, în afară de contributia necesară pentru practica medicală a studentilor.
Cu sustinerea unor oameni cu munci de răspundere (si, mai ales, de decizie si „influentă") ce îsi desfăsurau activitatea în institutii centrale ale statului român de atunci (cum ar fi Consiliul de Ministri, Marea Adunare Natională, Ministerul Sănătătii, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul de Finante) au început demersurile „în fortă" pentru constructia actualului Spital Clinic Judetean de Urgentă Craiova.
Acestea au fost niste premize de necontestat care au fixat contextul în care începem să discutăm despre istoria acestui asezământ medical.
Activitatea de sustinere a înfiintării unei Facultăti de Medicină la Craiova a antrenat multi oameni care au continuat-o cu constructia unui spital clinic la Craiova.
Printre acestia ar trebui amintiti prof. dr. Iancu Jianu, prof. dr. Petre Vancea, dr. Voinea Marinescu (fost si ministru al Sănătătii, în acea perioadă), acad. Prof. Theodor Burghele, dr. docent Mihai Cănciulescu, acad. Ilie Murgulescu, Ion Popescu-Puturi, Stefan Voitec (fost presedinte al Marii Adunări Nationale), dr. René Zamfirescu, dr. Mihai Bumbăcescu, acad. prof. dr. Stefan Milcu, dr. Enache Gheorghe, dr. Ion Rosculescu, ministrii Gheorghe Gaston-Marin si Maxim Bergheanu, Patriarhul Iustinian Marina si altii.
Împreună cu acestia, autoritătile locale ale regiunii, judetului si ale municipiului Craiova au fost permanent în legătură cu organele centrale, prezentând documente si interventii scrise, amintind pe Ion Stănescu, Ion Predescu, Ioana Stancoveanu, Petre Gigea, Ionel Cetăteanu, Ion Zăvăleanu, Jean Marin, Marin Năstase, Popa Mircea, Mihai Costescu etc.
De fapt, ei au continuat demersurile mai vechi ale unor ambitiosi precursori olteni (cu vechi „state" în medicina din regiunea Oltenia, cum ar fi dr. Anton Dobrescu), demersuri atestate de unele documente de arhivă, cum ar fi AVIZUL nr. 1305 din 29 decembrie 1962 al Sfatului Popular Regional Oltenia - Consiliul Tehnico-Stiintific, aviz care propunea calificativul „Foarte bine" în urma analizei documentatiei privind studiul tehnico-economic pentru „Construirea Spitalului general cu 900 paturi în orasul Craiova", lucrare în valoare de 75'000'000 lei, prin refolosirea Proiectului Spitalului din Constanta.
În anul 1963 si prima parte a anului 1964 se fac numeroase studii tehnico-economice, acestea fiind concretizate de o „DISPOZITIE privind aprobarea studiului tehnico-economic pentru construirea unui spital general, în orasul Craiova":

Întocmirea proiectului de executie a fost în sarcina Institutului de Proiectări a judetului Dolj, al cărui director era arhitectul Theodor Cocheci, un profesionist si un om admirabil.
Amplasamentul, potrivit schitei de sistematizare, a fost stabilit în zona de sud a orasului, în apropierea Parcului craiovean „Nicolae Romanescu". Asa cum am mentionat anterior, a fost ales ca bază proiectul spitalului din orasul Constanta, cu 900 paturi, dar, în urma adaptării acestuia, a rezultat proiectul nr. 435/1965 al Institutului de Proiectare Judetean Dolj, intitulat „Spital general de 1620 paturi, cuplat cu policlinică, în municipiul Craiova" (odată stabilit ca obiectiv de investitii în Craiova, oltenii au sustinut necesitatea ca acest spital să aibă o capacitate de 1620 paturi, devenind, astfel, cel mai mare spital monobloc din tară).
Zis si făcut. Proiectul fiind gata, a început constructia spitalului (în 1965). De la început au iesit la iveală o serie de dificultăti, chiar de la fundatie, întrucât amplasamentul spitalului era situat pe un teren mlăstinos, având mari dificultăti pentru stabilitatea marelui edificiu medical. Amplasarea acestui obiectiv în această zonă a Craiovei era un act de mare îndrăzneală si sub aspect de peisagistică urbană, deoarece zona era caracteristică, în special, prin aspectul deplorabil (un canal colector de suprafată străbătea locul ce era „populat" de munti de gunoaie din care de abia se vedeau „locuintele" ce le ajungeai cu mâna la streasină), loc ce te mai atrăgea doar când venea câte o trupă de circ în oras.
Dar, proiectantii si constructorii au găsit solutia, desigur cu cheltuieli suplimentare.
An de an, spitalul, iesind din pământ, se contura prin înăltarea etajelor.
Spitalul, sub formă de „Y", are marele avantaj al stabilitătii (la cutremurul din 4 martie 1977 a trecut „cu brio" testul) dar si acela de a primi lumină mai multă, indiferent unde sunt amplasate saloanele pentru bolnavi.
Paralel cu constructia pe verticală, s-au făcut operatiunile de finisare.
Insistenta proiectantilor de a se folosi cât mai multă marmură albă a găsit întelegere la autoritătile locale, respectiv la Consiliul Popular al Judetului Dolj, care asigura finantarea lucrării.
Spre finele anului 1969, Spitalul era în faza terminală a constructiei. Evaluându-se cheltuielile până la acea fază, s-a constatat că devizul general al Spitalului fusese depăsit cu 50 milioane de lei, o sumă foarte mare pentru acei ani. Din documentele de arhivă, rezultă că sarcina de a asigura această diferentă a revenit D-lui Petre Gigea-Gorun, în calitatea ce o avea de primvicepresedinte al Consiliului Popular al Judetului Dolj. Pentru aceasta, s-a întocmit o documentatie analitică, pentru a se discuta cu Ministerul Sănătătii, Comitetul de Stat al Planificării si Ministerul Finantelor. Un rol determinant în aprobarea acestor fonduri suplimentare a revenit D-lui ing. Emanoil Florescu, care îndeplinea functia de vicepresedinte al Consiliului de Stat al Planificării. Sustinerea cererii a fost făcută de Dl. Petre Gigea-Gorun ajutat de Jean Marin, director al Directiei de Planificare a Consiliului Judetean Dolj si Gheorghe Constantin, director al Administratiei Financiare Judetene Dolj.
De la început li s-a spus respectivilor că această depăsire este „caz de puscărie", că este „foarte grav", că „suma este enormă", dar, treptat, discutia a intrat pe un făgas normal, acela de a găsi resursele. Până la urmă, suma de 50 milioane lei s-a aprobat cu mari dificultăti, intrându-se astfel în legalitate deplină. Desigur, li s-a spus persoanelor incriminate că „altădată, la Dolj, asemenea lucruri să nu se mai întâmple !"
Pe lângă dotările noi realizate prin proiect, spitalul a beneficiat de transferul unor utilaje materiale, care au fost aprobate de dr. Dan Enăchescu, ministru al Sănătătii în acei ani.
Un merit important în realizarea acestui spital, în punerea lui în functiune, în supravegherea lucrărilor de constructii, cât si după aceea, a revenit doctorului Semen Iulian, care îndeplinea functia de director adjunct al Spitalului. Despre personalitatea doctorului Iulian Semen vis-à-vis de spitalul de care vorbim sunt foarte multe de povestit.
În final, valoarea de investitii a spitalului a fost de 120 milioane lei (circa 9 milioane dolari USD).
În ziua de 10 decembrie 1970 a început receptia lucrărilor la marele spital.
Timp de două săptămâni, Comisia de receptie, alcătuită din specialisti din partea proiectantului, executantului si beneficiarului, precum si din partea unor organe centrale, respectiv Ministerul Sănătătii, Comitetul de Stat pentru Economie si Administratia Locală, Ministerul Învătământului, Inspectia de Stat în Constructie din Comitetul de Stat al Planificări, au verificat si receptionat lucrările de constructii, instalatii si montaje, urmărindu-se respectarea proiectelor si a normativelor în vigoare, calitatea lucrărilor executate, functionalitatea instalatiilor si utilajelor cu care era dotat acest mare obiectiv sanitar.
Pe baza constatărilor făcute si a proceselor-verbale de receptie întocmite, s-a trecut la remedierea unor defectiuni pe care comisia le-a constatat. Procesul de remediere a fost urmărit pas cu pas de specialisti, un rol de seamă avându-l doctorul Iulian Semen, sarcină pe care si-a îndeplinit-o cu constiinciozitate si rigoare.
După realizarea acestor ultime lucrări, s-a hotărât inaugurarea noului spital craiovean, pe data de 13 martie 1971.
Directia Sanitară a Judetului Dolj a transmis pentru acest eveniment invitatii al căror continut era următorul:

Festivitatea de inaugurare a noului spital a început la ora 10, în prezenta unui număr mare de participanti.
Se aflau prezenti: prof. univ. dr. Dan Enăchescu, ministrul Sănătătii, dr. Mihai Aldea, adjunct al Ministrului Sănătătii, Constantin Băbălău, presedintele Consiliului Popular al judetului Dolj, Petre Gigea, primvicepresedinte al Consiliului Popular Judetean, Mircea Popa, vicepresedinte al Consiliului Popular Judetean, Ion Zăvăleanu, primar al municipiului Craiova, Marin Năstase, primvicepresedinte al Consiliului Popular al municipiului Craiova, dr. Mihai Costescu, dr. Enache Gheorghe, dr. Iosif Ciobanu, dr. Semen Iulian, dr. Vladimir Beldiman, dr. Iustin Mihăescu, dr. Serban Cretu, dr. Paula Bucur, dr. Tănase Voicu, ing. Ilie Bădicut, dr. Ion Rosculescu, dr. Mihai Bumbăcescu, dr. René Zamfirescu, dr. Anton Dobrescu.
Mai erau de fată medici si cadre medicale din noul spital, medicii din celelalte unităti sanitare din municipiul Craiova si directori ai spitalelor din judet, cadre didactice de la Facultatea de Medicină din Craiova, reprezentanti ai Directiei Sanitare judetene si ai Directiilor Sanitare din judetele Olt, Mehedinti, Vâlcea si Gorj, ai proiectantului si ai constructorului, directori de unităti ai orasului.
La început, dr. Iulian Semen, directorul adjunct al Spitalului, a adresat participantilor un cuvânt de bun venit, subliniind importanta evenimentului la care participă.
După aceea, ing. Ilie Bădicut, directorul general al I. S. C. M. - Craiova, unitate care a construit spitalul, a înmânat beneficiarului, cheia simbolică a acestui impunător obiectiv. Apoi, Mircea Popa, vicepresedinte al Consiliului Popular Judetean Dolj, care în această calitate coordona sectorul sanitar al judetului, într-o scurtă alocutiune a arătat semnificatia acestei mari realizări si a propus ca momentul inaugural să fie consemnat printr-o placă memorială.
Au luat apoi cuvântul prof. univ. dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătătii si Constantin Băbălău, presedintele Consiliului Popular al judetului Dolj. În interventiile făcute, vorbitorii au subliniat că „acest important edificiu sanitar este cel mai mare spital monobloc din tarã si reprezintă o importantã bazã tehnico-medicalã pentru actiunile de asistentã medico-sanitarã a populatiei din aceastã zonã geograficã. În acelasi timp, va constitui baza Facultătii de medicinã craiovene". A fost scos în relief rolul proiectantilor si al constructorilor care au realizat un spital modern care să asigure confort si functionalitate.
Ministrul Sănătătii, Dan Enăchescu, si-a exprimat convingerea si îndemnul că „personalul care lucrează aici va depune toate eforturile pentru a contribui la îmbunătătirea continuã a asistentei medicale a populatiei si, printr-o neîntreruptã pregãtire profesionalã, va presta o muncã cu un cât mai fundamentat continut stiintific, pentru stăpânirea tuturor metodelor de diagnosticare si tratament spre binele cel mai de pret, sănătatea".
Panglica inaugurală a fost tăiată de către Constantin Băbălău. Spitalul Clinic Judetean de Urgentă din Craiova a avut la început numele de Spitalul nr. 1 Craiova.
Este interesant de stiut cu ce personal sanitar si-a început această unitate sanitară activitatea la tăierea panglicii inaugurale (13 martie 1971):
SPITAL
I. Conducerea unitătii
1. Semen Iulian medic primar chirurg
- director adjunct -
2. Dănescu Ilie medic primar organizare sanitară
- director adjunct -
II. Serviciul de medicină internă I
1. Dabija Mircea medic primar sef sectie
2. Popescu Adrian medic primar interne
3. Andraca Stelian medic specialist interne
4. Manolescu Gheorghe medic specialist interne
5. Giucă Stelian medic specialist interne
6. Comănescu Constantin medic specialist interne, medic specialist boli profesionale - Policlinică
7. Gănescu Marcela medic specialist interne - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 24, din care 2 în policlinică
III. Serviciul de medicină internă II
1. Moise Tudor medic primar sef sectie
2. Sfârlează Vasile medic specialist interne
3. Băbălău Jenica medic specialist interne
4. Berbecaru Maria medic specialist interne
5. Radu Vasilica medic specialist interne
6. Lungănoiu Doina medic specialist interne - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 18, din care 1 în policlinică
IV. Serviciul de cardiologie
1. Vrăbete Sever medic specialist sef sectie
2. Bucur Paula medic specialist interne
3. Comisel Constanta medic specialist interne
4. Mitroi Florea medic specialist interne
5. Zahacinschi Maria medic specialist interne - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 28, din care 4 în policlinică
V. Serviciul pediatrie
1. Cretu Serban medic primar sef sectie
2. Visan Alexandru medic primar pediatrie
3. Ochisor Sultana medic specialist pediatrie
4. Ionescu Virgilia medic specialist pediatrie
5. Begu Maria medic specialist pediatrie
6. Rotaru Alexandru medic specialist pediatrie
7. Teodorescu Ion medic specialist pediatrie
8. Ionescu Dan medic specialist pediatrie
9. Lungănoiu Nichifor medic secundar pediatrie
10. Mihăilescu Maria medic specialist pediatrie - Policlinică
11. Chircă Maria medic specialist pediatrie - Policlinică
12. Cotarcea Maria medic secundar pediatrie - Policlinică
13. Dănciulescu Stefan medic specialist pediatrie - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 60, din care 6 în policlinică
VI. Serviciul obstetrică-ginecologie
1. Parhon Ion medic primar sef sectie
2. Oproiu Gheorghe medic primar obstetrică-ginecologie
3. Moldoveanu Ileana medic specialist obstetrică-ginecologie - Policlinică
4. Moldoveanu Nicolae medic specialist obstetrică-ginecologie
5. Istrătoaie Octavian medic specialist obstetrică-ginecologie
6. Popescu Elena medic specialist obstetrică-ginecologie
7. Tică Dora medic specialist obstetrică-ginecologie
8. Trăilă Constantin medic specialist obstetrică-ginecologie
9. Homeag Ion medic specialist obstetrică-ginecologie
10. Genescu Paul medic specialist obstetrică-ginecologie
11. Teodorescu Cristian medic secundar obstetrică-ginecologie - Policlinică
12. Pană Dumitru medic primar obstetrică-ginecologie - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 71, din care 5 în policlinică
VII. Serviciul nou-născuti
1. Ambrozie Maria medic specialist sef sectie
2. Dragonu Marieta medic specialist nou-născuti
3. Gănescu Luminita medic specialist nou-născuti
Număr personal mediu si auxiliar: 34
VIII. Serviciul chirurgie I
1. Tonitza Petre medic primar sef sectie
2. Tănase Voicu medic specialist chirurgie
3. Beldiman Vladimir medic specialist chirurgie
4. Florea Ion medic specialist chirurgie
5. Martian Nicolae medic specialist chirurgie
6. Gugilă Ion medic secundar chirurgie
7. Paitici Petru medic specialist chirurgie
8. Frujină Vasile medic specialist chirurgie - Policlinică
9. Mustată Vergil medic secundar chirurgie - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 41, din care 2 în policlinică
IX. Serviciul chirurgie II
1. Ionescu Mihai medic primar sef sectie
2. Diaconescu Mircea medic specialist chirurgie
3. Burdescu Constantin medic specialist chirurgie
4. Singer Sebastian medic specialist chirurgie
5. Mănescu Nicolae medic secundar chirurgie
6. Camenită Alexandru medic secundar chirurgie
7. Arsene Valeriu medic primar chirurgie
Număr personal mediu si auxiliar: 29, din care 1 în policlinică
X. Serviciul chirurgie III
1. Mihăescu Iustin medic primar sef sectie
2. Pîrvănescu Alexandru medic specialist chirurgie
Număr personal mediu si auxiliar: 15
XI. Serviciul reanimare
1. Tică Artur medic primar sef sectie
2. Farcas Ion medic specialist reanimare
3. Purcaru Florea medic specialist reanimare
4. Bărbulescu Aurel medic specialist reanimare
5. Georgescu Dan medic specialist reanimare
Număr personal mediu si auxiliar: 30
XII. Serviciul ortopedie
1. Călin Alexandru medic primar sef sectie
2. Niculescu Dan medic specialist ortopedie
3. Gavrilă Vasile medic specialist ortopedie
4. Rosca Dumitru medic specialist ortopedie
5. Radu Constantin medic primar ortopedie
Număr personal mediu si auxiliar: 17, din care 2 în policlinică
XIII. Serviciul urologie
1. Schewach David medic primar sef sectie
2. Vasilescu Mihai medic specialist urologie
3. Cornea Gheorghe medic specialist urologie
4. Dragomir Constantin medic specialist urologie
Număr personal mediu si auxiliar: 17, din care 1 în policlinică
XIV. Serviciul Oto-Rino-Laringologie
1. Obreja Savel medic primar sef sectie
2. Deca Anghel medic primar O. R. L.
3. Grigorescu Gheorghe medic specialist O. R. L.
4. Petrescu Marin medic specialist O. R. L.
5. Nistor Silvia medic specialist O. R. L. - Policlinică
6. Păcuraru Traian medic specialist O. R. L. - Policlinică
7. Mîtu Marin medic secundar O. R. L. - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 24, din care 4 în policlinică
XV. Serviciul neurologie
1. Neacsu Radu medic primar sef sectie
2. Deca Anastasia medic specialist neurologie
3. Truscă Eugen medic specialist neurologie
4. Tudor Sandală Ioana medic secundar neurologie - Policlinică
5. Lascu Ovidiu medic specialist neurologie - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 13, din care 1 în policlinică
XVI. Serviciul balneofizioterapie
1. Voiculescu Angela medic specialist sef sectie
2. Hăulică Nicolae medic primar balneofizioterapie
3. Moisecu Ovidiu medic specialist balneofizioterapie - Policlinică
4. Diniu Vasile medic specialist balneofizioterapie - Policlinică
Număr personal mediu si auxiliar: 23, din care 1 în policlinică
XVII. Serviciul unic radiologie
1. Rusu Mircea medic primar sef sectie
2. Diaconu Ion medic specialist radiologie
3. Mitran Mihaela medic specialist radiologie
4. Geormăneanu Dunăre medic specialist radiologie
5. Nicoară Horia medic specialist radiologie
6. Dobrescu Doru Mihai medic specialist radiologie
7. Marinescu Titu medic primar radiologie
8. Telea Sebastian medic specialist radiologie
9. Trifan Emilia medic specialist radiologie
Număr personal mediu si auxiliar: 20
XVIII. Serviciul unic laborator
1. Miulescu Eugenia medic specialist sef sectie
2. Svet Zoica medic specialist laborator
3. Teodorescu Dorina medic specialist laborator
4. Tender Maria medic specialist laborator
5. Dabija Sofia medic specialist laborator
6. Stefan Constantin medic specialist laborator
7. Mican Rada medic specialist laborator
8. Olaru Lucia medic specialist laborator
9. Toma Valeria medic specialist laborator
Număr personal mediu si auxiliar: 45
Alt personal de specialitate
1. Bică Constanta chimist
2. Altarovici Simona chimist
3. Bădălicescu Elena chimist
4. Damian Elena chimist
5. Cristina Cornelia biolog
6. Coidum Mariana biolog
7. Popescu Constanta biolog
8. Păduraru Galina biolog
9. Rogoz Suzana biolog
10. Iana Viorica biolog
11. Scheau Maria biolog
12 Giucă Maria biolog
XIX. Serviciul unic explorări functionale
Nu avea încadrati medici la această dată.
Nr. personal mediu si auxiliar: 4
XX. Serviciul unic anatomie patologică
1. Bachner Aurelia medic specialist anatomie patologică
Nr. personal mediu si auxiliar: 5
Policlinică
1. Berilă Ion medic specialist medicina muncii
2. Petrulian Georgeta medic specialist neuropsihiatrie
3. Lupascu Elena medic specialist neuropsihiatrie infantilă
4. Stefănescu Dima Alin medic specialist oftalmologie
5. Cristina Vasile medic specialist oftalmologie
6. Popescu Maria medic specialist psihiatrie
7. Cîtu Mileva medic specialist dermatologie
8. Purcaru Iustina medic specialist dermatologie
9. Volvoreanu Eugenia psiholog
10. Lupescu Constanta logoped
11. Avrămoiu Serban medic primar medicină sportivă
12. Stefănescu Eugen profesor cultură fizică medicală
Număr personal mediu si auxiliar: 30
Serviciul stomatologie
1. Ionascu Nelly medic specialist stomatologie
2. Singer Bertina medic specialist stomatologie
3. Ionescu Ileana medic specialist stomatologie
4. Săftoiu Mircea medic specialist stomatologie
5. Comnea Nicolae medic specialist stomatologie
6. Socoteanu Mihai medic specialist stomatologie
7. Tohăneanu Radu medic specialist stomatologie
8. Dinu Vladimir medic specialist stomatologie
9. Cutui Matei medic specialist stomatologie
10. Predescu Armand medic specialist stomatologie
Număr personal mediu si auxiliar: 14
La data de 13 martie 1971, existau în spital 9 doctori în stiinte medicale si 17 doctoranzi.
La ora actuală (mai 2005) stationarul este o constructie cu subsol tehnic si 11 nivele. Solutia în plan a stationarului constă dintr-un „Y" având la concurenta celor trei aripi inegale nodul principal de circulatie, forma aceasta fiind determinată de stabilitatea seismică, orientarea necesară a camerelor de spitalizare, asigurarea circuitelor functionale si directia si puterea vânturilor dominante. Constructia este din stâlpi si cadre de beton armat monolit cu zidurile exterioare din cărămidă eficientă iar zidurile interioare din cărămidă plină normală.
Clădirea spitalului este cuplată cu policlinica, întregul ansamblu formând un monobloc (stationar si ambulatoriu) cu exceptia punctului termic, statiei de transformare, centralei de oxigen si centralei termice, care pentru îndeplinirea conditiilor prevăzute de N. P. C. I. au fost amplasate la distantele prevăzute de normative, în constructii separate.

Ulterior, în spatiul spitalului, au fost construite alte clădiri cu functiuni specifice:
- clădirea în care functionează clinicile de dermatologie, oncologie si medicina muncii. Aceasta este o clădire tip parter+4 etaje, construită din diafragme de beton armat, cu destinatia initială de cămin de nefamilisti. A fost transferată si predată Spitalului Clinic Judetean în luna martie 1990 pentru a functiona aici clinicile de dermatologie si oncologie ale spitalului (ulterior, din anul 2002, si clinica de medicina muncii).

- clădirea telegammaterapie - clădire de constructie specială conform normelor de protectie nucleară, construită în anul 1976, în care functionează echipamentul de tratament radioterapie cu izotopi de cobalt. Este amplasată la 50 m de extremitatea aripii drepte a spitalului.

Fată de proiectul initial, unor spatii din clădirea spitalului li s-a dat altă destinatie, după cum urmează:
- în locul Atelierului de protezare, în 1997, a fost extinsă si reamenajată U. P. U. (Unitatea de primire urgente) aceasta functionând împreună cu S. M. U. R. D (Serviciul Mobil de Urgentă, Reanimare si Descarcerare).

- la parter, în zona nodului principal de circulatie a fost amenajat, în 1997, Centrul de hemodializă.
- în anul 2000, Clinica de Cardiologie a iesit (organizatoric) din structura Spitalului Clinic Judetean de Urgentă, devenind Centrul de Cardiologie Craiova, unitate subordonată direct Ministerului Sănătătii, ocupând partea stângă a etajelor 3 si 4 din spital.

- clădirea RMN în care functionează echipamentul de imagistică medicală prin rezonantă magnetică, construită în anul 2001, special pentru acest echipament medical. Clădirea este legată de clădirea spitalului printr-o copertină de acces în zona unde sunt amplasate cabinetele de radiologie si imagistică medicală.

- clădirea de radioterapie - de asemenea, constructie specială conform normelor de protectie nucleară, construită în anul 2004, în care functionează echipamentele: accelerator liniar, simulator Computer Tomograf pentru radioterapie si plan tratament. Această clădire a fost cuplată de clădirea în care functionează oncologia printr-un coridor de trecere.

- în anul 2004, în zona Portii nr. 1 (poarta principală a spitalului) au fost amenajate două spatii: unul pentru compartimentul confesional


si celălalt ca sediu pentru Ordinul Asistentilor Medicali din România - Filiala judetului Dolj, prin grija si gospodărirea d-lui Presedinte al acestei organizatii profesionale nonguvernamentale, asistent medical principal Viorel Gavrilescu (care, în prezent - anul 2005, este si primul presedinte al Ordinului)

Având în vedere prevederile Art. 6 si 8 Capitolul 2 din Legea spitalelor 270/2003 cu modificările si completările ulterioare, Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Craiova are în prezent (luna iulie 2005) un număr de 31 de sectii (din care 28 clinice si 3 neclinice), acoperind 27 de specialităti, Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Craiova este unitate sanitară cu personalitate juridică, în subordinea Directiei de Sănătate Publică a judetului Dolj. Sediul unitătii este pe strada Tabaci nr. 1 (denumirea fostei adrese „Bulevardul Maresal Ion Antonescu, nr. 60" a fost schimbată în anul 2004 (devenind „str. Tabaci nr. 1", printr-o hotărâre a Consiliului Local al Primăriei Municipiului Craiova)
Spitalul asigură asistentă medicală de specialitate, spitalicească si ambulatorie la circa 300'000 locuitori din orasul Craiova, comunele arondate judetului Dolj si judetele limitrofe.
Între structura pe sectii si specialităti pe care o avea spitalul la data dării în folosintă (1971) si cea actuală există unele deosebiri.
Conform Ordinului Ministerului Sănătătii si Familiei nr. 331/2003, 398/2003, structura actuală a Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Craiova este următoarea:
- Sectia clinică dermato-venerologie - 50 paturi
- Sectia clinică medicina muncii - 25 paturi
- Sectia clinică diabet zaharat, nutritie si boli metabolice - 35 paturi
- Sectia clinică endocrinologie - 30 paturi
- Compartiment clinic hemodializă (Centrul de hemodializă cu 13 aparate) - 13 paturi
- Sectia clinică medicină internă I, din care:
- comp. reumatologie 10 paturi
- Sectia clinică gastroenterologie -25 paturi
- Sectia clinică medicină internă II - 70 paturi
- Compartiment clinic nefrologie - 12 paturi
- Sectia clinică neonatologie, din care: - 70 paturi
- comp. prematuri 20 paturi
- comp. TI 10 paturi
- Comp. clinică neurologie - 15 paturi
- Sectia clinică oncologie medicală - 55 paturi
- Sectia clinică pediatrie I - 55 paturi
- Sectia clinică pediatrie II - 55 paturi
- comp. oncopediatrie 5 paturi
- Sectia clinică radioterapie - 47 paturi
(comp. medicina nucleară - 2 paturi)
- Sectia clinică chirurgie generală I - 70 paturi
- Sectia clinică chirurgie generală II - 70 paturi
- Sectia clinică chirurgie generală III - 40 paturi
- Sectia clinică chirurgie si ortopedie pediatrică - 30 paturi
- Sectia clinică chirurgie plastică microchirurgie reconstructivă - 35 paturi
- Sectia clinică chirurgie toracică - 25 paturi
- Sectia clinică neurochirurgie - 25 paturi
- Sectia clinică obstetrică ginecologie I, din care: - 80 paturi
- spitalizare de zi 7 paturi
- Sectia clinică obstetrică ginecologie II, din care: - 60 paturi
- spitalizare de zi 7 paturi
- Sectia clinică oftalmologie - 45 paturi
- Sectia clinică ortopedie si traumatologie - 70 paturi
- Sectia clinică ORL, din care: - 60 paturi
- comp. ORL copii 12 paturi
- Sectia clinică urologie - 70 paturi
- Sectia clinică chirurgie maxilo-facială - 25 paturi
- Unitate Primire Urgente (UPU)
- Camere de gardă
TOTAL: 1. 452 PATURI
Blocuri operatorii
Laborator de anatomie patologică
Laborator analize medicale
Laborator explorări functionale
Compartiment endoscopie
Laborator recuperare, medicină fizică si balneologie
Compartiment de prevenire si control al infectiilor nozocomiale
Laborator medicină nucleară
Laborator de radiologie si imagistică medicală
- CT
- RMN
- Comp. radiologie dentară
- echografie
Laborator radioterapie
Cabinet diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
Cabinet oncologie medicală
Centrul de planificare familială
Cabinet medicina muncii
Farmacii
Compartiment psihiatrie de legătură
Cabinete medicale scolare
Cabinete medicale din Grădinite nr. 25-27, nr. 28, 39, 41
Cabinet medical - Grădinita Fabricii de confectii
AMBULATORIUL DE SPECIALITATE AL SPITALULUI
Cabinete medicină internă
Cabinet geriatrie si gerontologie
Cabinet neurologie
Cabinet oftalmologie - copii
Cabinet ORL - copii
Cabinet chirurgie si ortopedie pediatrică
Cabinete pediatrie
Cabinete chirurgie generală
Cabinet recuperare, medicină fizică si balneologie
Cabinet dermatovenerologie
Cabinet urologie
Cabinet endocrinologie
Cabinet ortopedie si traumatologie
Cabinet ORL adulti
Cabinet chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă
Cabinet chirurgie maxilo-facială
Cabinet oftalmologie
Cabinete obstetrică ginecologie
Cabinet alergologie
Cabinete protezare auditivă
Cabinete gastroenterologie
Cabinet psihiatrie
AMBULATORIUL DE SPECIALITATE PENTRU SPORTIVI
Cabinet explorări functionale
Laborator analize medicale
Cabinet medicină internă/cardiologie
Cabinet medicină sportivă
Cabinet ortopedie si traumatologie
Cabinet stomatologie
Laborator radiologie si imagistică medicală
Cabinet oftalmologie
Cabinet medicină sportivă (antropometrie si dezvoltare fizică)
Cabinet medicină sportivă (diagnostic selectie aviz medical)
Cabinete baze sportive
Sală CFM
Ambulatoriul de specialitate stomatologie adulti
Ambulatoriul de specialitate stomatologie copii
Ambulatoriul de specialitate nr. 1 stomatologie adulti - Calea Bucuresti nr. 194
Ambulatoriul de specialitate nr. 2 stomatologie - Str. General Nicolae Fălcoianu nr. 1
În ambulatoriile de specialitate de stomatologie se desfăsoară activitate de învătământ.
La nivelul spitalului functionează Centrul Clinic Judetean de Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice.
Laboratoarele si compartimentele sunt unice, deservind atât sectiile cu paturi cât si ambulatoriul de specialitate al spitalului.


Ultima modificare: 01.07.2005
(c)2005 SCJU Craiova